AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind prevenirea și

combaterea dopajului în sport

Analizând proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.311 din 10.09.2021 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D802/10.09.2021,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului juridic privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, având în vedere noile prevederi internaționale în materie, cu scopul atingerii unui grad ridicat de uniformizare la nivel internațional a legislației referitoare la acest domeniu.

Totodată, se preconizează abrogarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția capitolului XIII, care se va abroga la 15 zile de la data intrării în vigoare a legii.  

2. Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.j) și p) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

          3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

4. Semnalăm că, prin redactarea propusă, proiectul de lege nu se conformează în întregime  prevederilor art.8 alin.(4), teza I și art. 36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”, iar „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc (…)”.

În acest sens, Curtea Constituțională a reținut în repetate rânduri în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr.448/2013, că, „Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea a constatat că prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară.”

Referitor la aceste aspecte, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”, orice act normativ trebuind „să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat” și că „respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituție”.

          Precizăm că obligativitatea implementării anumitor dispoziții din Codul Mondial Anti-Doping, prevăzută la art.23.2.2 din respectivul Cod, nu poate constitui un temei pentru nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă referitoare la stilul normativ sau pentru neîndeplinirea criteriilor de claritate și previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească prevederile legale.     

          Cu titlu de exemplu, redăm, în continuare, o serie de reglementări din cuprinsul proiectului care nu îndeplinesc cerințele sus-menționate:

a) La art.1 alin.(4), norma din cuprinsul lit.b) este redactată în mod neclar, fără a se asigura legătura corectă cu partea introductivă a normei și fără a se realiza acordurile gramaticale care să conducă la înțelegerea intenției de reglementare, astfel încât nu rezultă cu claritate situațiile în care unei persoane îi este aplicabilă respectiva interdicție.

b) La art.2 alin.(9), norma este neclară sub aspectul utilizării expresiei „un organ al legii”.

c) La art.2 alin.(10), sintagma „împotriva unei astfel de persoane” este neclară, în lipsa indicării exprese a categoriei/categoriilor de persoane avute în vedere de text.

d) La art.3 alin.(2), pentru precizia normei de trimitere, în locul expresiei „organismele de audiere prevăzute la capitolul VII din prezenta lege” ar fi trebuit ca textul să facă referire expresă la dispozițiile din cuprinsul Capitolului VII care se referă la respectivele organisme de audiere.   Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

e) La art.3 alin.(7), pentru claritatea normei, textul ar trebui să prevadă în mod expres care categorii de notificări sunt avute în vedere prin utilizarea expresiei „primirea ... unei asemenea notificări”.

f) La art.3 alin.(9) ar trebui să se indice expres care prezumții sunt vizate prin utilizarea expresiei „respinge prezumția precedentă”.

g) La art.3 alin.(10), referirea, fără circumstanțiere la o „altă persoană”, precum și lipsa de legătură evidentă între partea introductivă a textului și dispozițiile din cuprinsul lit.a) - d) sunt de natură să confere normei un caracter neclar și imprecis, contrar exigențelor privind calitatea legiferării.

          Observația referitoare la necesitatea circumstanțierii sferei persoanelor avute în vedere prin utilizarea expresiei „altă persoană” este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

h) În cuprinsul proiectului există norme redactate neclar, prin utilizarea unor exprimări al căror înțeles nu rezultă cu ușurință și/sau fără respectarea regulilor gramaticale, cum ar fi cele din cuprinsul art.3 alin.(5) lit.e), art.4 pct.2, art.4 pct.5 teza a doua, art. 4 pct.6, pct.20  sau pct.21.

5. Ca observație de ordin general, semnalăm utilizarea atât a formei „antidoping”, cât și a formei „anti-doping”, în următoarele situații: „reglementărilor anti-doping”, „organizații anti-doping”, „activități anti-doping”, „educația anti-doping”, „operațiunile anti-doping”, „aspecte anti-doping” sau „organizaţii antidoping”, „regulilor antidoping”, „reglementări sau politici antidoping” etc.; pentru o redactare unitară și în acord cu legislația în domeniu, recomandăm utilizarea sintagmei „anti-doping” în tot cuprinsul proiectului.

6. La art.1 alin. (5) lit. d), sintagma „Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Comitetul Paralimpic, federațiilor sportive naționale, ligile profesioniste” se va reda sub forma „Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Comitetului Paralimpic, federațiilor sportive naționale, ligilor profesioniste”.

La lit. h), sintagma „Laboratorului de Control Doping” se va înlocui cu abrevierea „LCD”.

7. La art.2, întrucât partea dispozitivă a alin.(2) face referire la „reglementările anti-doping”, aceasta nu se corelează cu textul propus la alin.(1) care prevede că aceste reglementări sunt cuprinse chiar în alin.(2). Este necesară reformularea și corelarea celor două texte.

La alin.(2), semnalăm că structura acestuia nu respectă prevederile art.49 alin.(3) din Legea nr.24/2000, potrivit cărora „Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări.”

Sub rezerva observației precedente, la lit.a), teza a doua, semnalăm că norma nu este redată într-un limbaj specific normativ. În plus, aceeași dispoziție este reluată și la lit.b), teza a doua, instituindu‑se astfel un paralelism legislativ. Totodată, semnalăm că ultima teză a lit.a) constituie paralelism legislativ față de dispoziția propusă la alin.(3) al art.2.

Prin urmare, la art. 2 alin. (2) lit. a) și b), pentru rigoare normativă, recomandăm ca enumerările să se refere strict la încălcări ale reglementărilor anti-doping, iar celelalte precizări să fie reformulate și redate la alin. (3), cu respectarea regulilor de tehnică legislativă privind limbajul și stilul specific normelor juridice.

În cazul preluării acestei observații, va fi necesară revederea normei de trimitere la „art. 2 alin. (2) lit. a) şi b)” de la art. 4 pct. 72.

La lit.f), pentru coerența textului este necesară reformularea sintagmei „posesia de substanțe sau metode interzise”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru tot cuprinsul proiectului.

La lit.f) pct. (i), întrucât abrevierea „SUT” este definită ulterior, la art. 4 pct. 63, propunem ca sintagma „a unei SUT” să fie înlocuită cu formularea „a unei scutiri pentru uz terapeutic”, observație valabilă pentru toate situațiile asemănătoare din proiect.

La lit. j) pct. (iii), este necesară înlocuirea sintagmei „mai sus menționate” cu o normă de trimitere la textele avute în vedere.

8. La art.2 alin. (4), partea introductivă, fiind vorba despre o trimitere în cadrul aceluiași articol, sintagma „în sensul prevederilor art.2 alin.(2) lit. a)” se va reda sub forma „în sensul prevederilor alin.(2) lit. a)”.

La lit.b), pentru o exprimare mai adecvată, propunem ca sintagma „în cazul în care proba B este analizată şi analiza probei B confirmă” să fie redată sub forma „proba B este analizată, iar analiza confirmă”.

La lit. c), pentru același considerent, sugerăm ca formularea „în situația în care proba A sau B a sportivului este împărţită în două părți şi analiza” să fie redată sub forma „proba A sau B a sportivului este împărţită în două părți, iar analiza”.

La lit.d), propunem eliminarea sintagmei „în situația în care”.

La alin.(6), pentru o exprimare specifică normelor juridice, sintagma „  Ca o excepţie de la regula generală de la alin. (2) lit. a)” se va înlocui cu formularea „Prin excepție de la alin. (2) lit. a)”.

La alin.(7), sintagma „nu prezintă relevanță dacă tentativa de utilizare a unei substanțe interzise sau a unei metode interzise a condus la rezultatul dorit” este lipsită de sens, întrucât, prin ipoteză, tentativa presupune neproducerea rezultatului urmărit.

La alin.(10) textul trebuie reformulat întrucât este lipsit de previzibilitate. Pentru precizia normei, sugerăm inserarea sintagmei „prevăzute la alin. (9)” după termenul „intimidarea”, precum și revederea sintagmei „împotriva unei astfel de persoane”.

9. La art. 3 alin. (2), sintagma „prevăzute la capitolul  VII din prezenta lege” se va înlocui cu o normă de trimitere la acele articole din capitolul menționat, care se referă la organisme de audiere. Observația este valabilă pentru toate normele de trimitere la capitole, care vor trebui înlocuite cu trimiteri la articolele avute în vedere.

Referitor la alin. (3), semnalăm că acesta este lipsit de claritate, fiind necesară revederea și reformularea normei preconizate.

La alin. (5) lit. e), sintagma „într-o limită de timp rezonabilă” este lipsită de precizie, fiind necesară revederea acesteia; observația este valabilă și pentru situațiile asemănătoare de la art.32 alin.(4), art.50 alin.(15),  art.60 alin.(2), art.76 alin.(1) lit.a) şi g) etc.

La alin.(6), teza I, semnalăm că sintagmele „o astfel de prezumție”, „această prezumție” sau „orice astfel de contestaţie” nu sunt formulări specifice normelor juridice, fiind necesară reformularea acestora; observația este valabilă și pentru sintagma „a unei asemenea notificări” de la alin. (7), teza I, precum și pentru toate situațiile asemănătoare din proiect.

La alin. (9), semnalăm că sintagma „prezumția precedentă” este imprecisă; în situația în care se referă la prezumția prevăzută la alin.(8), este necesară înlocuirea acesteia cu formularea „prezumția prevăzută la alin. (8)”.

La alin. (10), pentru claritatea normei preconizate, sugerăm inserarea sintagmei „după cum urmează” în finalul părții introductive, precum și înlocuirea adverbului „Când” din debutul lit.a)-d) cu sintagma „în cazul unei abateri”.

La alin. (12), pentru precizia normei de trimitere, sintagma „art. 2 lit. j) punctele (i), (ii) sau (iii)” se va înlocui cu „art. 2 alin. (2) lit.j)”.

10. La art. 4, partea introductivă, pentru unitate redacțională cu alte acte normative, sintagma „se definesc după cum urmează” se va înlocui cu expresia „au următoarele semnificații”.

La pct. 1, sintagmele „a angajatului Laboratorului de control doping” și „art. 2 alin.(2) lit. e), g)-k)” se vor reda sub forma „a angajatului LCD”, respectiv „art. 2 alin.(2) lit. e) și g)-k)”; observația referitoare la utilizarea abrevierii este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La pct. 2, sugerăm eliminarea sintagmei „în sensul articolelor 99 și 104,”, ca fiind superfluă.

La pct. 6, este necesară revederea definiției preconizate pentru expresia „ajutor substanțial”, în actuala formă sintagma respectivă fiind definită printr-o „persoană” care trebuie să îndeplinească anumite condiții.

La pct. 7, este necesară reformularea sintagmei „care presupune sportivului înştiinţarea şi îi oferă oportunitatea”.

La pct.10, definiția circumstanțelor agravante este neclară și trebuie reformulată.

La pct. 20, termenul „falsificarea” se va reda sub forma „falsificare”.

La pct. 41, sintagma „în conformitate cu prevederilor legale” se va reda sub forma „în conformitate cu prevederile legale”.

La pct. 74, sintagma „din prezenta lege” se va elimina, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

La pct. 79, din considerente de ordin gramatical, sintagma „acționează ca și contractori” se va înlocui cu sintagma „acționează în calitate de contractori”.

La pct. 85, sintagma „art. 96 și art. 97” se va reda sub forma „art. 96 și 97”.

11. La art.5 alin.(1), natura juridică a Agenției Națională Anti‑Doping este neclară prin folosirea sintagmei „cu autonomie decizională şi operaţională... în subordinea Guvernului, coordonată de prim-ministru”. Neclaritatea este accentuată și prin dispoziția propusă la art.7 pct.24, potrivit căreia ANAD prezintă anual un raport de activitate Guvernului şi Parlamentului.

12. La art. 6 lit. d), având în vedere că Legea nr. 104/2008 este la prima menționare în text, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă se vor reda toate elementele de identificare a acesteia, astfel: „Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante, republicată, cu modificările și completările ulterioare”; trimiterile ulterioare la același act normativ se vor reda cu  menționarea numărului și a anului adoptării, precum și a evenimentelor legislative.

13. La art. 7, potrivit uzanțelor normative, actuala marcare prin cifre a enumerărilor va fi înlocuită cu literele alfabetului urmate de paranteză pe partea dreaptă.

La pct.7, sintagma „investighează orice alte informaţii rezultate din analize sau din alte surse sau date” nu asigură previzibilitate normei.

14. La art.8, semnalăm că, potrivit art.5 alin.(1), Agenția Națională Anti-Doping, este denumită în continuare ANAD și nu „Agenție”. Observația este valabilă pentru tot cuprinsul proiectului.

15. La art.9 alin.(2), sintagma „asigură consultanță strategică independentă” este lipsită de claritate.

16. La art.10 alin.(1), cauza de încetare a mandatului prevăzută la lit.b) se subsumează cauzei enumerate la lit.e).

La lit.c) și d), cauzele de încetare a mandatului sunt lipsite de previzibilitate.

17. La art. 11,  trimiterea la cap. II  din Legea nr. 108/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se va înlocui cu o normă de trimitere la articolele din capitolul respectiv, care sunt avute în vedere de norma preconizată. Observația este valabilă pentru toate trimiterile la capitole, care se vor înlocui cu  norme de trimitere la articole.

18. La art.12 alin.(1), formularea „pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţe profesionale şi manageriale” este eliptică și lasă loc arbitrariului, în lipsa enumerării respectivelor cerințe.

La alin.(3), nu este clar în ce situații se emit cele trei categorii de acte ale președintelui ANAD, prin raportare la atribuțiile instituției prevăzute la art.7 din proiect.

La alin.(6) cauzele de încetare a mandatelor președintelui și vicepreședintelui ANAD sunt lipsite de claritate, previzibilitate și precizie.

La alin.(6) lit. b) pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sintagma „Codului administrativ” se va înlocui cu formularea „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”, trimiterile ulterioare la acest act normativ urmând să fie redate numai cu menționarea evenimentelor legislative.

19. La art.13 alin.(4) lit.a) textul este eliptic și lipsit de claritate.

20. La art. 15, pentru respectarea stilului și limbajului specific normativ, propunem redarea textului sub forma:

„Art.15. - ANAD are obligaţia de a achita cotizaţiile stabilite de către organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale, asumate prin Convenția împotriva dopajului, adoptată, în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 171/1998 și prin ...”.

21. La art. 16, pentru respectarea unității terminologice, termenul „Agenției” se va înlocui cu abrevierea „ANAD”, utilizată anterior în cadrul proiectului; reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

22. La art. 19 alin. (1), având în vedere norma de la art.1 alin.(3), unde se prevede că Laboratorul de Control Doping va fi denumit în continuare LCD, este necesară eliminarea sintagmei „denumit în continuare LCD”.

23. La  art.21 alin.(2), pentru corectitudinea exprimării, sintagma „numărul de minim de probe” se va reda „numărul minim de probe”, iar sintagma „Codul Mondial Anti-Doping” se va înlocui cu termenul „Codul” astfel cum prevede art.1 alin.(2).

24. La  art.22 alin.(1), semnalăm o eroare de redactare, sintagma „și a condițiilor”  fiind redată de două ori; se impune eliminarea uneia dintre cele două.

25. Semnalăm că după cap.II al Titlului II figurează un alt capitol marcat cu sintagma „Capitolul II”; este necesară revederea acestui aspect și îndreptarea erorii materiale, inclusiv prin renumerotarea capitolelor subsecvente.

26. La  art. 27,  deoarece la alin.(1), (2) și (5)  textele propuse au o formulare neclară, recomandăm analizarea și reformularea acestora.

Reiterăm observația și pentru art.30 teza a II-a, art. 32 și art.51 alin.(1).

27. La  art. 29 alin. (6), deoarece sintagma „poate totuși să rămână valabilă” nu este specifică limbajului normativ, se va înlocui cu sintagma „rămâne valabilă”.

La alin. (7), din același considerent sintagma „care sunt într‑adevăr necesare” se va reda sub forma „care sunt necesare”.

28. La  art. 33, întrucât în cadrul textului este utilizată sintagma „și să respecte legea”, pentru fluența textului sintagma „și prezenta lege” se va elimina,  iar înaintea sintagmei „Standardele internaționale” se va insera conjuncția „și”.

29. La  art.37 alin.(2), deoarece  expresia „orice decizie adoptată de un nesemnatar” nu asigură precizie normei, propunem revederea și reformularea acesteia.

30. La  art. 40 alin. (2),  pentru un plus de precizie si utilizarea limbajului consacrat, sintagma „astfel cum este prevăzut la alin. (1)” se va înlocui cu sintagma „prevăzută la alin. (1)”.

31. La  art. 46 alin. (1), sugerăm analizarea normei de trimitere la alin. (8)-(16), întrucât nu toate alineatele respective fac referire la manifestări sportive.

La alin. (6), formularea „Dacă nu se prevede altfel în cele de mai jos, doar o singură organizație va avea autoritate de testare” este improprie limbajului normativ, astfel încât se impune reformularea acesteia.

Reiterăm observația și pentru situația asemănătoare de la alin.(14), cu referire la formularea „Dacă nu se prevede altfel în prezenta lege sau în reglementările organizaţiei sub egida căreia se organizează manifestarea sportivă”.

Din același considerent, trebuie reformulat și textul propus pentru alin.(16).

32. La  art. 50 alin. (1), teza a II-a, semnalăm că sintagma „mijloace de încredere” nu asigură precizie normei, motiv pentru care recomandăm înlocuirea cu mijloacele avute în vedere. De asemenea, la teza finală,  având in vedere că normele de tehnică legislativă nu permit explicații sau justificări, recomandăm reformularea acesteia.

La alin. (10) sugerăm reanalizarea normei de trimitere la alin. (2), deoarece textul respectivului alineat nu cuprinde dispoziții privind analize suplimentare.

33. La  art. 61 alin.(3), pentru o redactare corectă din punct de vedere gramatical, expresia „deciziile ANAD sau ale Comisiei de audiere poate fi contestate cu apel exclusiv la CAS” se va scrie „deciziile ANAD sau ale Comisiei de audiere pot fi contestate cu apel exclusiv la CAS”.

          34. Semnalăm că reglementarea criteriilor de selecție a membrilor comisiei de audieri nu este stabilită în cuprinsul unui singur element structural al proiectului, fiind prevăzută atât în cuprinsul art.64 alin.(1), cât și în cuprinsul art.66 alin.(2). Mai mult decât atât, normele propuse sunt contradictorii, întrucât art.64 alin.(1) prevede drept condiție ca persoana să aibă obligatoriu experiență și/sau cunoștințe în domeniul anti‑doping, în vreme ce art.66 alin.(2) lit.g) prevede condiția ca persoana să posede cunoștințe temeinice și experiență în activitatea de arbitraj sportiv, ca reprezentant convențional sau ca arbitru/membru al unei comisii anti‑doping sau de arbitraj/jurisdicționale în domeniul sportului. Este necesară, de aceea, reanalizarea dispozițiilor sub acest aspect.

          Observațiile sunt valabile, în mod corespunzător, și pentru art.69 alin.(1) și art.71 alin.(2).

35. La  art. 64 alin. (2), pentru precizia normei, pentru un acord gramatical corect, norma de la alin.(3) se va reda sub forma:

„(3) Calitatea de membru al Comisiei de audiere este incompatibilă cu calitatea de membru al Comisiei de apel și cu orice funcție sau calitate deținută în cadrul ANAD, Ministerului Tineretului și Sportului, federațiilor naționale și ligilor profesioniste, al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, al Comitetului Paralimpic Român sau al Secretariatului General al Guvernului.

36. La  art. 66 alin. (2), din considerente gramaticale, lit. a) se va redacta astfel:

„ a) să fie cetăţean român cu domiciliul în România;”.

Observaţiile sunt valabile pentru toate situaţiile asemănătoare din proiect.

La alin. (5), textul propus pentru partea introductivă se va completa cu sintagma „prin/în următoarele situaţii:”; observaţia este valabilă pentru toate situaţiile similare.

37. La  art. 76 alin. (4), este de analizat dacă sintagma „Amânarea pronunțării deciziilor nu poate fi făcută mai mult de 15 zile de la data” nu ar trebui reformulată astfel : „Amânarea pronunțării deciziilor nu poate depăși 15 zile de la data”.

38. La  art. 79 se impune marcarea primului alineat cu cifra „(1)”, având în vedere că în continuare articolul cuprinde încă 2 alineate, marcate ca alin. (2) şi (3); de asemenea, este necesară introducerea unei virgule în enumerarea din sintagma: „pe baza consimțământului sportivului, personalului asistent al sportivului sau altor persoane…” .

39. La  art.81 alin.(5) se va elimina virgula din expresia „păstrate pe perioada suspendării, pe pagina de internet a ANAD”.

40. La art. 86 alin.(4), sintagma „O încălcare a reglementărilor anti-doping având ca temei dintr-un rezultat analitic pozitiv” ar trebui redată sub forma: „O încălcare a reglementărilor anti-doping având ca temei un rezultat analitic pozitiv”.

41. La  art.87 alin.(1), literele care marchează cele două enumerări vor fi încadrate de paranteză doar pe partea dreaptă.

La lit.b), este necesară revederea normei de trimitere la „alin.(1)”, având în vedere că se face trimitere chiar la alineatul din care face parte litera respectivă.

42. La  art. 89, pentru fluența exprimării, sugerăm reformularea textului, astfel:

„Art. 89. - Perioada de suspendare pentru încălcări ale reglementărilor anti-doping, altele decât cele prevăzute la art. 86-88, dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 96 sau 99, va fi după cum urmează:”;

43. La  art. 90, expresia „art. 2 alin. (2) lit. g)-i) și lit. k)” se va scrie: „art. 2 alin. (2) lit. g)-i) și k)” ;

44. La art.91, norma este lipsită de previzibilitate întrucât art.492 si 493 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare conțin mai multe ipoteze juridice și nu este clar de la care dintre acestea se dorește instituirea derogării.

Sub rezerva observației de mai sus, la alin. (1) şi (2), potrivit dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la...", urmată de menționarea reglementării de la care se derogă; prin urmare, textul propus va debuta astfel: „Prin derogare de la prevederile …”; de asemenea, denumirea „Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii” se va scrie sub forma  „Legii nr. 53/2003 - Codul muncii”; intervenţiile legislative suferite de Legea nr. 53/2003 se vor reda la prima menţionare a acesteia, după titlu, iar în continuare, doar numărul legii, urmat de intervenţiile legislative.

La alin. (3), sugerăm revederea normei propuse şi eliminarea repetiţiei în textul „Decizia Comisiei de audiere, rămasă definitivă, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, stabilește săvârșirea abaterii grave, astfel cum aceasta este definită la art. 4 lit. a), în condițiile și cu procedura prevăzută de prezenta lege.”.

45. La  art.92, potrivit uzanţelor în materie și pentru o completă informare juridică, sintagma „în Monitorul Oficial, partea I nr. 451/28.06.2011” se va înlocui cu mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”;

46. La  art. 94 alin. (1) lit. a) - c) este de analizat dacă, pentru claritatea şi fluenţa normei, sintagma „poate dovedi lipsa vinovăţiei sau neglijenţei semnificative atunci perioada de suspendare va fi minimum sub formă de mustrare şi fără perioadă de suspendare” poate fi înlocuită cu formularea „poate dovedi lipsa vinovăţiei sau neglijenţei semnificative, atunci sancţiunea va fi sub formă de mustrare fără perioadă de suspendare”.

47. La  art. 95, norma propusă este compusă din două alineate; ca urmare, marcajul celui de al doilea alineat va fi „(2)”, iar nu „(3)” ;

48. La  art. 96, pentru precizia normei, sintagma „sau în cazul în care măsuri privind perioada de suspendare sunt deja prevăzute în alte dispoziții din prezența lege,” va fi înlocuită cu trimiterea la textul avut în vedere.

49. La  art.98 alin.(6) va debuta astfel: „(6) În sensul prevederilor alin. (3)-(5)”.

50. La  art.99 alin. (2) este de analizat dacă sintagma: „pentru suspendarea altor consecințe mai ample decât cele altfel prevăzute la art. 87 și art. 88” nu trebuie reformulată astfel încât textul să poată fi unul precis şi caracteristic stilului actelor normative.

De asemenea, propunem ca teza finală a alin. (2) să fie redactată astfel: „Aprobarea acordată de către WADA va face obiectul reinstituirii consecințelor, potrivit prevederilor art. 78 și 79.”.

51. La  art. 101 alin. (1), este necesară revederea normei de trimitere la art. 99 alin. (7), articolul respectiv fiind structurat în doar 3 alineate.

52. La  art. 102 alin. (2), sintagma „în temeiul altor altor dispoziții legale” se va reda sub forma „în temeiul altor dispoziții legale”.

53. La  art. 104, pentru claritatea normei preconizate și evitarea repetiției unor elemente, propunem următoarea reformulare a textului:

        „Art. 104. - Dacă un sportiv sau altă persoană dorește să încheie un acord privind soluționarea unui caz potrivit prevederilor art. 103, ANAD trebuie să permită sportivului sau respectivei persoane să discute despre o recunoaștere a încălcării reglementărilor anti-doping în cadrul unui acord fără prejudicii.”.

54. La  art. 105 alin. (1) lit.b), semnalăm că nu se respectă prevederile  art. 49 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora o enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare. Ca urmare, este necesară revederea textelor.

55. La art.106 alin.(1), sintagma „altfel impusă” este lipsită de previzibilitate.

56. La art. 110 alin. (3) lit. q), întrucât art. 51 este constituit din patru alineate, este necesară reanalizarea trimeterii la „art. 51 alin.(5)”.

57. La  art. 111 alin. (2), pentru corectitudinea redactării, este necesar ca sintagma „prevăzute de la a) până la f)” să fie redată sub forma „prevăzute la alin. (1) lit. a) - f)”.

58. La  art. 115, pentru precizia normei de trimitere, sintagma „art. 110 lit. g)” trebuie redată astfel: „art. 110 alin. (3) lit. g)”.

59. La  art. 136 alin. (2), deoarece instituția derogării este specifică trimiterii la un alt act normativ, este necesară înlocuirea sintagmei „Prin derogare la dispozițiile alin. (1)”, din debut, cu sintagma „Prin excepție de la dispozițiile alin. (1)”.

          60. La art.140 alin.(2), întrucât sancțiunile contravenționale complementare sunt distincte pentru fiecare categorie de subiecți activi, pentru claritatea și rigoarea reglementării, norma trebuie completată, în final, cu expresia „după caz”.

          61. La art.142 alin.(9) lit.a), semnalăm că stabilirea unei amenzi contravenționale în cuantum fix nu este în acord cu dispozițiile art.3 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, potrivit cărora în cazul sancțiunii cu amendă se vor stabili limita minimă și maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori.

          Precizăm că soluția stabilirii unei amenzi în cuantum fix este contrară principiului proporționalității, făcând imposibilă individualizarea administrativă sau judiciară a sancțiunii, cu respectarea criteriilor legale de individualizare prevăzute la art.21 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001. Menționăm că, potrivit acestei norme, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

          Menționăm că necesitatea respectării principiului proporționalității în cazul actelor normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții a fost subliniată de Curtea Constituțională în Decizia nr.152/2020 (par.131 și 132).

          Este necesară, de aceea, reformularea corespunzătoare a textului.

          62. La art.143 alin.(3), pentru respectarea rigorilor stilului normativ, textul trebuie să prevadă în mod expres dispozițiile din cuprinsul Ordonanței Guvernului nr.2/2001 de la care se derogă (respectiv art.8 alin.(3) - (4)), iar expresia „amenzile ... vor fi încasate de Agenție, iar sumele vor fi utilizate pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport” trebuie reformulată. astfel: „sumele reprezentând contravaloarea amenzilor contravenționale constituie venit al ANAD și se utilizează pentru acțiunile privind prevenirea și combaterea dopajului în sport”.

63. La  art.144, semnalăm că Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.121/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri; prin urmare, este necesar ca trimiterea să se facă la Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri.

          64. La art.146 alin.(1), norma este superfluă și trebuie eliminată.

          65. La art.146 alin.(2), textul este neclar prin utilizarea expresiei „care va urma procedura de gestionare a rezultatelor”.

          În plus, norma nu îndeplinește criteriul previzibilității, întrucât stabilește posibilitatea incidenței răspunderii administrative, disciplinare, civile sau penale pentru „faptele care ar putea constitui încălcări ale reglementărilor anti-doping”.

          Este necesară reanalizarea normei sub acest aspect.

66. La art.150, pentru precizie normativă, expresia „intră în vigoare în termen de 15 zile” trebuie înlocuită cu sintagma „intră în vigoare la 15 zile”. Observația este valabilă și pentru art.151 alin.(2).

67. La  art. 151 alin. (1), pentru o completă informare asupra Legii nr. 227/2006, după sintagma „nr. 156 din 1 martie 2016” se va insera mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.

68. La art.152 alin.(1), norma potrivit căreia dispozițiile prezentei legi se vor interpreta conform Codului, este lipsită de accesibilitate și previzibilitate.

69. La art.153, norma nu este în acord cu prevederile art.464 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „calitatea de funcționar public se dobândește prin concurs, la care poate participa orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 465”. Menționăm că excepția prevăzută la art.612 alin.(1), potrivit căreia calitatea de funcționar public se poate dobândi și prin transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente funcțiilor publice, în condițiile prevăzute la art.406, putea fi aplicată doar până la data de 1 ianuarie 2020.

          În subsidiar, pentru corectă informare juridică asupra Codului administrativ,  precizăm că trimiterea la  acest act normativ trebuie realizată sub forma: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”.

70. La  art. 155 alin. (1), pentru o completă informare juridică asupra Ordinului președintelui Agenției Naționale Anti-doping  nr.118/2018, trimiterea la acest act normativ se va face astfel:

„Ordinului președintelui Agenției Naționale Anti-doping  nr.118/2018 privind aprobarea criteriilor pentru selecţia membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor şi a procedurilor de selecţie şi de soluţionare a contestaţiilor pentru desemnarea membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi personalului asistent al sportivilor”.

71. La art.156, având în vedere dispozițiile art.15 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”,  textul nu poate avea în vedere decât acele încălcări care constituie contravenții, nu toate cazurile de aplicare retroactivă a reglementărilor anti‑doping, astfel cum rezultă din utilizarea expresiei „orice încălcare a reglementărilor anti-doping”.

          În ceea ce privește regulile privind prescripția, la care se referă alin.(4) al art.156, precizăm că, în materie contravențională, acestea sunt reglementate în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr.2/2001, cu respectarea principiului aplicării legii contravenționale mai favorabile.

          Se impune, de aceea, reanalizarea normelor sub acest aspect.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.735/13.09.2021